Pasta de avocado

Mos Nicolae de la gradi a adus printre altele si un avocado... eu si cu bucatarul nostru ne-am uitat luuuung la el, caci nu avusesem experiente culinare placute vis-a-vis de acest fruct. Puiu insa a fost incantat, l-a plimbat  in manuta de-a lungul unei intregi strazi si a avut grija sa nu il scape, nici sa-l frece de cladiri. Acasa a insistat sa guste. L-am taiat (are Jamie Oliver un filmulet cum se taie) si i-am dat sa guste."Verdict: Nu-i bun". Ok, ce sa fac ca sa nu-l arunc? Era desfacut, stiam ca se oxideaza si nici nu-mi place sa arunc mancarea. O fi ceva si cu fructul acesta. Mi-am amintit de o prietena care ii facea fiului ei pasta de pus pe paine. M-am gandit: daca copilul mananca... trebuie sa se poata! Si s-a putut! Am demonstrat-o singura, caci bucatarul nostru era prea sceptic ca sa il prepare.

Miezul de la avocado l-am pus in blender impreuna cu o ceapa mica, un catel de usturoi, o lingura buna de pasta de mustar cu boabe in el, sare, unt si lapte (in loc de smantana), marar din congelator (cautam patrunjelul...,dar numai pe acesta l-am gasit). Le-am pasat si i-am dat sa guse la bucatarul sef care a exclamat "Oaaaaau!" si a ras imediat doua felii de paine.
Puiu a ramas ferm in decizia lui sa nu guste avocado inc ao data, dar oricum ar fi fost prea condimentat pentru el, data viitoare incercam ceva mai light.
Si inca o data bucatarul nostru a fost recunoscator ca are o partenera curioasa.