12 mai 2016

Noi trei si imprimanta

Intr-o seara, discutand cu arhitectul meu, am ajuns sa il intreb mai serios daca el crede ca nu o sa incapem in casuta XS.  Si raspunsul a fost foarte simpatic.
Nu mi-e mie frica ca nu imi incap cele 3 tricouri pe care le am , dar mi-e ca nu o sa putem sa ne miscam in casa. Ca va trebui sa ne luam in brate cate doi ca sa treaca al 3-lea pe langa noi :).
Si mai ales imprimanta. Daca ii gasim loc.. nu stim unde inca , eu zic sus, el zice jos.
Dupa ce intram noi trei si imprimanta s-a umplut, gata, nu mai este loc de altceva, zice mai in gluma , mai in serios.

Adevarul este ca oricine vede casa spune ca e mica, fiindca chiar asa este. Iar cand ii zic ca ne mutam in ea, or nu ma crede, ori considera ca imi lipseste o doaga. Inca nu mi-a spus-o nimeni explicit, insa limbajul non-verbal este de multe ori mai explicit decat cel verbal.
Concluzia? Trebuie sa ne apucam sa proiectam mobilierul . Doar un mobilier facut cu cap ne va ajuta.
Nu vom locui prea mult in casuta: 1-2 ani pana va fi gata casa mare, dar in acest timp nu as vrea sa inebunim si sa ne calcam pe nervi unul pe celalalt. Caci de luat in brate  ne vom lua mai des.
Adevarul este ca nu am vazut tiny homes locuite de perechi cu copil maricel (al nostru acum are 7 ani).
Voi ce ziceti?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu