12 ianuarie 2015

Permacultura aplicata in conceptia unei case - 2 -


O imagine de ambient a proprietatii, inca in lucru, facuta de arhitectul meu, nu asa ca-i talentat? Apa e chiar reusita. :)

Daca nu ati citit postul anterior, va indemnam sa o faceti AICI inainte de a parcurge textul de mai jos, care vine in completare.



4."Observe and interact" , "Observa si interactioneaza"

Principiile permaculturii nu au o ordine neaparat obligatorie in care se aplica. De aceea le descriu cum imi vin in minte. Totusi, principiul acesta este unul pe care vrei sa il iei in considerare in designul tau inca de la inceput. Ce observam? Soarele - orientarea terenului, panta, vantul dominant, umbre lasate de alte elemente majore (poate vecinii au pomi care te vor da umbra pe proprietatea ta), vegetatia existenta, apa (zone umede). Si foloseste-te de ele:  noi am observat o zona unde stagneaza apa- acolo vom face lacul. Am luat in considerare soarele in orientarea spatiilor din casa, vantul va fi filtrat de pomi;  avem pe teren o panta foarte mica, cu o coama de deal unde vom amplasa casa, avem un taluz in care vom seminigropa o pivnita. Nu vrem sa schimbam radical datele terenului, ci mai mult sa ne folosim de ele. 


5."Use and value renewable resources", " Foloseste resurse regenerabile "

Ce folosesti cu precadere? Materie prima regenerabila sau una care nu se poate reface asa de usor, sau deloc? 
Gazul de exemplu, pentru incalzire si gatit ar fi cea mai comoda solutie, dar nu e  pentru noi. Desi avem teava la poarta nu ne vom bransa. Din motive de etica , dar si de estetica (sunt urate tevile galbene care trebuie sa fie vizibile), e si periculos.
Lemnul, paiele, argila sunt materii prime ori regenerabile, ori care se gasesc din abundenta in natura. 


6."Produce no Waste", "Nu risipi"

 Este un tel destul de greu de atins in conditiile in care nu suntem deloc obisnuiti cu asa ceva. Pentru mine este o provocare sa fac asa ceva si este princiiul meu preferat (caci inca nu reusesc sa-l urmez in totalitate).
 Daca ati mai vizitat santiere, mai ales la noi sunt atat de mizere! Zboara bucati de polistiren (chiar fulgi), pungi si folii de la transportul materialelor de constructii, PET-uri cum au baut mncitorii, resturi de caramizi , tigle, mortar varsat pe langa casa, mucuri de tigara, cuie, lemne etc. Daca este o casa existenta care se demoleaza rezulta si mai multi metri cubi de gunoi (moloz). La constructiile clasice in timpul santierului se produc containere intregi de gunoaie, majoritatea nereciclabile, multe dintre ele fiind reutilizabile, daca i-ar pasa cuiva de ele. Daca cumperi toate materialele noi pentru casa, ele vin ambalate si intotdeauna iti mai raman in plus fiindca la iei la bax/ palet/ etc. De cele mai multe ori se face risipa. Aceasta este abordarea actuala a majoritatea santierelor (planificate!).
O alta abordare pentru a nu produce gunoi este sa recuperezi din constructiile dezafectate sau sa folosesti reziduurile altor industrii. Balotii de paie pot fi considerati reziduu in domeniul agriculturii (daca produci mai mult decat ai avea nevoie pentru asternutul animalelor). Restul de paie daca iti raman, le pui pe gradina cu rol de mulci, ele se vor descopune in cel mult un an si vor deveni pamant fetil.
Pentru tencuiala vom folosi argila extrasa de la sapatura lacului si a fundatiilor. Desi nu am facut inca studiul geo, este foarte probabil sa o gasim pe teren. Daca nu, fiecare sat are un loc du unde ia "pamant galben" bun. O sa aducem si noi de acolo.
 Tata e un strangator, are casa mare, pivnita , pod. Nu prea arunca un lucru care se mai poate folosi. Il bombaneam cand eram mai mica dar acum il inteleg si am bucur caci vom primi de la el multe. Obiecte sanitare, mobilier, tigla, lemn pentru schele si organizarea santierului, etc.

Nu doar in timpul constructiei e indicat sa nu produci gunoi, ci si pe parcursul folosirii casei. De exemplu, noi vom incerca sa ne separam apele gri de cele de la toaleta (negre), iar cele gri vor merge intr-o zona de decantare si apoi in lac. Inca nu avem raspuns la toate intrebarile, inca mai cautam cum vom face cu WC-ul. Avem experiente neplacute cu toalete uscate - fiindca desi se cunoaste teoria , in practica nu se aplica asa cum trebuie si ajung sa miroasa. As dori o toaleta uscata in casa, insa obiceiurile nu se schimba asa usor. De 30 de ani trag apa. Oricat de bineintentionata sunt, am nevoie de timp sa invat o alta metoda. Trecerea de la WC la o toaleta uscata va fi in timp- ne vom face intai afara ca toti membrii familiei sa invete sa o foloseasca, inclusiv vizitatorii. Rezidurile de la toaleta uscata  prin compostare devin pamant fertil pe care il vom folosi la pomi.

Hai sa va povestesc ceva simpatic. Am inceput sa aplic principiul "produce no waste", de la o zi la alta, acum vre-o 2 ani. Stand la bloc la oras am zis asa: nu mai cumpar mancare ambalata in plastice, tavi de polistiren, ci doar in borcane si sticle pe care le refolosesc, pungile la fel, hartia o voi duce la tara si o compostez iar resturile de mancare le dau la rame (aveam pe atunci pe balcon). Rezultat? Mi s-a umplut casa de chestii. Ramele n-au facut fata distractiei; fiul meu de 4 ani pe atunci incurca cosurile de gunoi. N-am putut evita chiar toate sticlele de plastic, ce mai, s-a produs o debandada si mi-a luat multa energie ca sa le organizez.  Si refuzam sa duc la gunoiul selectiv fiindca stiam ca se colecteaza selectiv dar se arunca la olalta. Asa patesti cand schimbi radical . Dupa un timp, nu s- a mai putut sa continui asa si am luat-o mai incet, pas cu pas. In primul rand, daca nu mai cumperi atatea chestii, ai si gunoi mai putin.  Daca te duci cu precadere la piata sa cumperi mancare, eviti ambalajele. Hartia dupa ce a fost scrisa pe ambele fete si facuta si avion de puiu o punem la containerul de reciclare, iarna (cred ca acum s-a rezolvat cu selectarea deseurilor pana la capat), iar vara o ducem la tara . Iar pastice, tot mai putine, merg tot acolo.
Nu imi plac chestiile radicale si nu ii cred pe cei care spun ca nu produc gunoi. Daca si-au cumparat un sandvici in oras, acela sigur a produs gunoi ca sa fie facut.

-va urma-





4 comentarii:

  1. si pe mine ma doare gandul gunoiului produs/aruncat... m-am gandit mult la problema asta si incerc cat pot sa reduc - dar in conditiile in care nu poti cumpara totul din piata si cu recipientele tale, nici cum nu poti ajunge la "zero waste" :(
    reciclarea... mda... am avut si eu experienta mea, dupa juma' de an de colectare selectiva, am vazut si eu ca se aduna in aceeasi masina din tomberoanele albastre+galbene+menajere; m-am interesat atunci (era acum 3 ani aprox.) care e faza, si au zis cei de la Brantner ca tomberoanele "selective" sunt pentru educare si constientizare, dar la noi in tara nu se recicleaza materialele. Avem o cunostinta care a deschis o fabrica de pungi/plastic, si care zicea si el ca e mai costisitor sa se recicleze plasticul, decat sa se produca nou :(
    deocamdata - daca tot m-am "educat" cu selectarea - duc sticlele de plastic/dozele de metal (bere) la Cora, au ei aparate de colectat si maruntit...

    RăspundețiȘtergere
  2. La bloc, încercăm să fim realişti: aruncăm plasticele la plastice şi celulozicele la celulozice.
    Să cari cu microobuzul saci de deşeuri, e mai greu.
    Dincolo, la Măgura însă, e mult mai uşor. Deşeurile nereciclabile pot fi evitate la cumpărare. Molozul, poate fi pus spre descompunere într-o grămadă şi treptat, înglobat în sol. O parte din deşeurile greu reciclabile (plastice), pot fi arse. Aici însă e nevoie de o sobă care să asigure hiper-oxigenarea. (Priză de aer externă, vezi proiectare cuptoare termice) Plasticele tind să ardă hipoxic... Asta duce la negru de fum şi derivaţi cu azot din clasa cianidelor (gruparea --CN).

    RăspundețiȘtergere
  3. Un detaliu pentru toaleta uscata. Concepeti sistemul astfel: Incinta de acumulare imediat dedesubt, la subsol, de dimensiuni mari, minimum 1 x 1 x 1 m. Daca aveti spatiu suficient, poate fi chiar mai mare. Hidroizolata. Tubul de "alimentare", vertical, grosime cca 25cm. Doua capace, unul imediat deasupra incintei, unul in camera, peste "toaleta". "Scaunul" toaletei sa fie tot o incinta inchisa, insa trebuie sa aiba o evacuare de aer verticala (sau aproximativ) spre acoperis, ca un horn de soba. Acesta sa fie inalt de cel putin un metru, ideal cam 2 metri de la nivelul acoperisului si vopsit in negru, ceea ce va ajuta la tirajul natural vara. Noaptea pe timp de vara tirajul va fi asigurat de diferenta de temperatura intre gazele (CO2 si apa) produse prin descompunerea materialului organic si aerul ambiant. O priza de aer (tub de PPR nu prea gros, cam 7cm) care sa treaca prin solul de sub casa si sa intre in incinta de descompunere va asigura o temperatura optima a aerului de admisie pe timpul iernii si tirajul pe timp de iarna, primavara si toamna. Folositi o plasa fina de metal (ev. inox) la intrarea acestui tub pentru a nu patrunde insecte.

    RăspundețiȘtergere
  4. Continuare: Proportia ideala de material organic pentru absorbtie este mult mai mare decat se foloseste de obicei la astfel de toalete (una-doua maini de rumegus). De aceea am recomandat o incinta de mari dimensiuni. Ideal ar fi peste 1.5 x 1.5 x 1.5m. Proportia de material organic uscat pentru acoperire trebuie sa fie intre 15 si 30 de unitati material bogat in carbon si uscat (paie, frunze uscate, tocatura vegetala uscata) pentru 1 unitate material "azotic" proaspat. Daca ati ajunge cu termoizolarea casei la cca 70cm grosime de paie (si ar fi termoizolata si incinta de "reactie" corespunzator), v-ati putea incalzi doar cu reactia exoterma de la aceasta "sursa", folosind cca 15 kg de materiale carbonice marunte pe zi.... Calculele sunt estimative, pentru detalii putem vorbi pe skype sau alte messengere diverse, mail adrian.andronache.ng@gmail.com

    RăspundețiȘtergere