28 iunie 2011

Despre hrana - episodul II


Hai sa va mai scriu ce am mai citit in cartea "Revolutia unui spic" de Masanobu Fukuoka. Este interesant cum gandeste acest domn. Evident, ca orice parere emisa in scris, nu trebuie luat totul ca atare.Dar informatia e intotdeauna pretioasa si putem invata multe din gandurile acestui japonez. Voi cita direct o parte din carte.

"Existaa povesti cum ca, pacaliti de vulpe, oamenii au mancat ingrasaminte de cal. Nu e nimic de ras. Oamenii din ziua de azi mananca cu mintea, nu cu trupul. Multor oameni nu le pasa daca exista tot felul de substante in hrana lor, ei gusta doar cu varful limbii si sunt usor de pacalit.
La inceput oamenii mancau pur si simplu pentru ca erau în viata si pentru ca mancarea era buna. Omul modern a ajuns sa creada ca daca nu prepara hrana cu condimente speciale, masa va fi fara gust. Daca nu te straduiesti sa faci mancarea delicioasa vei afla ca natura a facut-o deja.
Prima apreciere ar trebui sa fie sa traim in asa fel incat hrana pur si simplu sa fie gustoasa, dar azi toate eforturile sunt indreptate spre a adauga mai mult gust mancarii. Ironic, dar mancarea delicioasa a disparut.
Oamenii au incercat sa faca paine delicioasa si painea delicioasa a disparut. Incercand sa faca mancaruri luxoase si bogate, au facut mancare buna la nimic, iar apetitul oamenilor a ajuns continuu nesatisfacut.
Cele mai bune metode de preparare pastreaza aroma delicata a naturii. Intelepciunea zilnica de demult i-a invatat pe oameni sa prepare diferite feluri de muraturi, astfel incat aroma legumei in sine era pastrata.
Arta gatitului incepe cu folosirea sarii marine si a focului. Daca hrana e gatita de cineva sensibil la esenta gatitului, hrana isi pastreaza aroma naturala. Daca prin gatire, hrana primeste vreo aroma ciudata si exotica, sau daca scopul e doar datul in spectacol, aceasta nu mai inseamnă gatit.
Cultura e considerata de obicei ca ceva creat, mentinut si dezvoltat doar prin efortul uman. Dar cultura isi are intotdeauna radacinile in parteneriatul dintre om si natura. Cand se realizeaza uniunea dintre societatea umana si natura, cultura prinde forma singura. Cultura a fost tot timpul legata de viata de zi cu zi, asa ca a fost transmisa generatiilor urmatoare, pastrandu-se pana in ziua de azi.
Ceva nascut din mandria umana si din goana dupa placere nu este cultura adevarata. Adevarata cultura s-a nascut inauntrul naturii, e simpla, umila si pura. In absenta culturii adevarate, umanitatea va disparea.
Cand oamenii au refuzat hrana naturala si au ales hrana rafinata, societatea a apucat-o pe un drum care duce la propria ei distrugere, deoarece o astfel de hrana nu e produsul culturii reale. Hrana e viata si viata nu trebuie sa se departeze de natura."

Ce frumos spus!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu