Oau! In seara aceasta am fost asa de spontani ca si noi ne-am surprins!
Ti se intampla cateodata sa fii calm, un pic plictisit, relaxat si ceva sa te scoata instant din starea aceasta si sa devii entuziasmat, sa topai de bucurie (unii in imaginatie, altii pe viu) ?
Asta s-a intamplat cu mine (pe viu ) si cu bucatarul nostru (in imaginatie)! El a facut paine si a lasat aluat pentru niste placinte fripte in ulei. In paralel a facut si humus (v-am scris reteta mai demult). Eu pregateam aluatul pentru fript, el tocmai terminase humusul si era fioarte incantat ca de data aceasta reusise sa toace foarte fin boabele de naut. Intr-adevar, a iesit un humus excelent. Si-i spun:"am o idee", iar el continua : "sa umplem placintele cu humus". Evident, nu asta era ideea mea, dar oricum o uitasem cand mi-am dat seama la ce se gandea el. Restul, e istorie. Mmmmmm..... delicios. Si foarte diferit la gust fata de o placinta simpla coapta si unsa pe deasupra cu humus.
O experienta extraordinara!
Bucatarul meu tocmai mi s-a destainuit : "de cand l-a descoperit, s-a indragostit de naut". Hmm, sa fiu geloasa... sau mai bine bucuroasa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu