Tarta cu fructe

A venit momentul sa va dezvalui secretul despre ce inseamna pentru noi fele-apa-fele-viz. Tradus in romaneste mot-a-mot este "jumatate-apa-jumatate-apa". Pentru noi are un sens aparte, insemnand convietuirea dintre o romanca (eu) si un maghiar (bucatarul nostru). Dar mai nou a aparut si puiu, care ne demonstreaza ca este si ell un "fele-apa-fele-viz".
Va redau o conversatie intre puiu (2 ani si 4 luni) si verisorul "Aiec" (7 ani si o luna).
Puiu (nemultumit ca i s-a luat jucaria) :"Bidiaz!!!" miscandu-si aratatorul (adica un fel de "vezi numa' vezi")
Aiec: "Tu bidiaz", cu acelasi gest
Puiu: "Puiu nu bidiaz, Aiec bidiaz".
No, dupa parerea voastra vorbeau romaneste? sau "fele-fele?"
Asadar, tarta cu fructe, pretextul de a scrie blogul. :)
Mama e maestra! Aluatul de tarta este bun si pentru biscuiti.
Aluat: 2 oua intregi, 100 gr zahar pudra, 200 gr unt, 400 gr faina, praf de copt, coaja de la o lamaie. Toate aceste ingrediente le amesteca si le framanta pana iese un aluat fraged. Il pune la frigider sa se raceasca cam o ora (sau de seara pana dimineata) ca sa il poata intinde.
Umplutura: separat fierbe 7 cani de cirese fara samburi cu una de zahar, putina apa si cand sunt aproape gata adauga 3 linguri de amidon. Il ia de pe foc si il pune la racit.
Tava o da cu unt, intinde cam 2/3 din aluat ca pe o foaie, peste el toarna maglavaisul de cirese si apoi incepe sa croseteze (vezi bridele din poza). Deasupra il unge cu ou batut ca pentru papara in care a bagat o lingura de lapte.
A facut o tarta mare cu cirese si una mica, speciala pentru puiu, cu capsuni.
Imi place aceasta tarta caci in prima zi aluatul e crocant, iar in a doua incepe sa se inmoaie si sa se mai imbine gusturile. Iar in ambele zile e delicioasa!

Dulceata de capsuni

Ce bine suna! Si ce dulce este! E gretos de dulce.. pentru gustul meu.
Daca imi spuneai acum 2 zile ca voi face azi dulceata de capsuni, m-as fi prapadit de ras. Si iata-ma ca am ajuns gospodina care fierbe dulceata pentru iarna. circumstantele... am fost luati pe nepregatite. Ieri am cules de la tara 4 kg de capsuni (ne asteptam la 1 kg maxim). Ce sa facem cu ele? Fiind seara tarziu le-am ales si am pus zahar pe ele. Azi mi-au iesit din minte, doar cand m-am intors acasa mi-am dat seama ca este ora 9 seara si noi acum incepem sa fierbem dulceata.
Nu va dau reteta, ca n-am respectat-o si oricum era cu jumatate zahar. Adica la un kilogram de fructe sa pun un kilogram de zahar. eu inteleg ca altfel se strica... dar totusi- devine nemancabila. Cand am decis ca este gata, am pus-o in borcane, nu stim daca era chiar gata dar ne cam saturasem . Borcanele le-am pus inainte la sterilizat in cuptorul incins pentru cateva minute si dupa ce am umplut borcanele, le-am transferat in culcusul facut din paturi - ca sa se raceasca incet.
Pastrarea capsunilor prin dulceata nu este o solutie pentru mine. E prea dulce si dureaza cateva ceasuri bune pana fac dulceata. Dar am aflat solutia : un cuptor pentru uscarea fructelor si a legumelor - a fost postat pe blogul "agricultura sustenabila". Nu le voi da pace barbatilor familiei pana nu vor face unul.
Iti dai seama! Putem usca merele, perele, prunele, rosii (si facem specialitati italienesti), verdeturile (oricum le uscam si fara cuptor), dovlecei, etc.
Iar cu dulceata de capsuni o  sa ne indulcim ceaiul (eu am dat capsunile prin sita dupa ce au fiert o ora si s-au inmuiat bine, caci nu imi plac asa intregi), sau o sa o folosesc la prajituri. Pe paine insa, eu nu o pot manca.
Sper ca nu v-am suparat, caci de fapt iubiti dulceata de capsuniț1 E doar parerea mea. Eu nu-i condamn pe cei care o iubesc, ii chiar apreciez ca pot manca asa ceva, caci eu nu prea pot.
Rezumand, e timpul dulcetei de capsuni, pentru iubitori!

Inghetata de capsuni

De cand au venit caldurile visez la inghetata din copilarie pe care o facea sora mea. Cand eram mici, surorii mele ii placea foarte mult sa faca prajituri, inghetata si alte cocaturi. Fiind mai mare decat mine, ea era responsabila ca eu sa fiu hranita la pranz, cand veneam de la scoala (adica ea incalzea mancarea, si statea de capul meu sa mananc). Eu in schimb, nu am gatit mai nimic pana am plecat de acasa sa vin la facultate.... iar in timpul facultatii l-am intalnit pe bucatarul nostru.
V-am povestit toate acestea ca sa intelegeti ca nu este mare branza sa faci inghetata, nu ai nevoie de experienta si alte calitati de bucatareasa.
Reteta e de la sora mea:
Necesar: 300 gr capsuni, 200 gr zahar, 2 albusuri de ou (crude) si 1/2 litri de smanatana dulce pentru frisca ("frisca lichida")- se gaseste la magazine in cutii de carton ca laptele.
Pe scurt: se face o spuma de capsuni din albusuri, zahar si capsuni (se bat toate la mixer sau cu telul pana compozitia devine pufoasa), separat se bate frisca pana nu mai e lichida si se ingroasa putin (atentie sa nu devina unt , daca este batuta prea mult). Se amesteca cele doua si se pun la congelat.
Povestea este alta. Noi nu avem mixer, asa ca am facut totul de mana, cu schimbul, caci e mult de batut. Nu e greu, dar daca nu ai antrenament iti simti muschii de la mana! S-a dovedit insa benefic sa facem spuma de capsuni cu mana, caci nu s-au facut praf fructele si s-au mai simtit bucatele mici prin ele. In frisca nu am bagat intaritor, caci nu avea sens sa mai punem o chimicala, daca oricum o bagam la congelator.
Si poanta vine acum. I-am spus reteta unei prietene. Ea a inteles ca am bagat smantana (dintr-aceea ce o pui la ciorba) si cand a facut-o acasa, se tot mira langa mixer "oare mai trebuie sa o bat? "- smantana parea cam indiferenta la actiunea mixerului. Rezumand, a iesit buna si cu smantana de ciorba... am gustat - era mai bocna caci nu avea atata grasime (grasimea o impiedica sa se faca foarte tare si sa aiba aschii cand ingheata).
Puiu a primit doar spuma de capsuni, consideram ca nu e cazul sa ii aranjam gatul .. sa mai creasca.