Permacultura aplicata in conceptia unei case - 4 -

V-am tot povestit eu despre principiile permaculturii, poate v-am plictisit. De fapt, eu m-am plictisit de ele si am facut o pauza. :) Insa revin si nu le abandonez inainte de a le parcurge pe toate, fiindca ele functioneaza impreuna, nu poti tine cont doar de unele si de altele nu. Asa ca hai sa vedem si celelalte ce zic.

Despre celelalte principii poti citi Aici, Aici si Aici

O vizita de iarna la teren iti poate da multe informtii: unde s-a cumulat apa, unde se topeste zapada mai tarziu, unde apune soarele , etc. 

Locul viitoarei balti, puiu incerca gheata.

Aici se topeste cel mai tarziu zapada

Au mai ramas neabordate 3 principii.

Permacultura aplicata in conceptia unei case - 3 -

Aceasta este continuarea posturilor anterioare, pe care le puteti citi AICI (1)  si AICI (2)

Inca o imagine de viziune cu locul nostru , avand ca protagoniste pe gastele deja mult dezbatute in familie. Unde este iarba va fi de fapt gradina de legume, urmeaza sa o "cultivam" si in imagine.

Ce-i si cu permacultura asta? Suna asa de bine la prima vedere, un fel de "dolce vita fa niente" . Dai de Fukuoka care face seed balls si doar le arunca si e belsug , apoi de Sepp Holzer care face hugekultur si totul creste de la sine! Nu mai trebuie sa sapi! Ieee!
Unii oameni, visatori ,cand descopera (superficial) permacultura cred ca au descoperit modul cum se evadeaza din viata aceasta nebuna si vor trai fericiti pana la adanci batraneti, in mijlocul naturii, venerand-o ca greierul din faimoasa legenda.

Permacultura aplicata in conceptia unei case - 2 -

O imagine de ambient a proprietatii, inca in lucru, facuta de arhitectul meu, nu asa ca-i talentat? Apa e chiar reusita. :)

Daca nu ati citit postul anterior, va indemnam sa o faceti AICI inainte de a parcurge textul de mai jos, care vine in completare.

Permacultura aplicata in conceptia unei case -1 -

Foto:  Principiile permaculturii (roata mare) si eticile permaculturii (roata din mijloc).

Nu credeam ca am sa "frec" atat planul casei noastre. Asa spunem noi cand tot modificam si tot mai gasim o idee care pare mai buna. Eu cred ca si in timpul constructiei o sa mai modificam (Acum stiu ca citind, i se ridica parul in cap arhitectului meu, care se intampla sa fie si sotul meu). Dar chiar el a zis ca "nu stim ce o sa facem, dar sigur o sa ne distram de minune" (cu mine). Asta era in contextul in care am facut o modificare si am revenit inapoi la situatia initiala in mai putin de 5 minute.
Ei si ce-i daca ma schimbam pe ici, pe colo (nu prin partile esentiale),  nu trebuie sa fim rigizi , doar evoluam, cunostintele noastre sunt tot mai aprofundate in timp ce lucram si in timp ce construim.
Spunand acestea, contrazic arhitectii care sustin ca " nu mai schimbi nimic dupa ce incepe santierul, fiindca dai totul peste  cap". Au si ei dreptatea lor, o schimbare atrage dupa sine mai multe schimbari pe care nu le observi din prima. Iar la o constructie clasica care implica mai multi specialisti in proiectare, altii in executie si altii fiindbeneficiarii, e greu sa urmaresti.
Uite un beneficiu in a-ti proiecta si construi casa singur: cand faci o schimbare, tu fiind si beneficiarul si proiectantul si dirigintele de santier  si unul dintre mesteri e mult mai simplu.

Cum ne-am gandit noi la casa noastra.

Markovecz al meu (asa cum ii spunea un bun prieten ca sa il enerveze) a citit intr-o carte, demult, cand inca nu era nici la facultate ca arhitectul nu isi poate face propria lui casa.
Deveny Sandor, un arhitect postmodernist cu influente  Makovecz-iene spunea lucrurile acestea. Ah, hai sa va explic. Makovecz era un arhitect maghiar organic care se inspira din natura in operele sale. De ex. are o biserica care seamana cu o bufnita.
In fine, sa revenim. Deci cica arhitectul nu isi poate face casa proprie. Am un prieten- tot arhitect, care poate si citeste acum si care mi-a zis ca a desenat cam 200 de variante pana acum pentru casa lui (inca nu s-a apucat de construit).
Ok, am inteles, daca arhitectul nu isi poate face casa , atunci arhitecta o sa poata. Dar nu singura, impreuna cu arhitectul ei.
Fiindca casa noastra nu este un scop in sine , ci o unealta. Nu este opera de arta la care vom lucra pana o vom desavarsi, ci locul nostru pe care il vom folosi, ne vom bucura de el si il vom adapta in timp in functie de cum se modifica si viata noastra. Va trebui sa ne deserveasca ca familie si cat mai repede. Asta nu inseamna ca va fi urata, nici fuserita, nici negandita.
Dar noi ca si arhitecti suntem constienti ca sunt un numar infinit de posibilitati de a pune unele langa altele niste functiuni si tot atat de multe variante pentru o imagine a casei. Deci e bine sa ne decidem, sa ne punem limite si sa trecem mai departe, la constructie.
Noi asa am facut cand am definit casa noastra:
Am descris nevoile noastre de acum ( nu clisee de genul casa cu mansarda, cu dormitor matrimonial, dressing, inca 2 dormitoare de copii, eventual de oaspeti sau birou) , am clarificat ce vrem din punct de vedere al spatiilor , al legaturilor intre ele, al energiei (cat mai putina energie consumata in timpul folisrii) al legaturii cu exteriorul, al stilului si al imaginii, iar restul rezulta.
Da-i bice!

De ce as folosi baloti de paie la constructia casei?

Fiindca tine cald si inca foarte cald.  Gandeste-te ca paiul are aer la interior, e mai mult aer decat materie. Daca vrei un material termoizolant, cauti unul care e format din camere cat mai multe in care se stocheaza aer. De ce? Fiindca aerul e cel mai prost conductor termic. Iar eu vreau casa sa fie foarte bine izolata, ca sa imi ofere un confort termic si iarna si vara.
Paiul e natura. Vreau sa am o casa facuta cu ce am la indemana in natura care ma inconjoara. Sa fie sanatoasa si sa nu dauneze nici oamenilor nici mediului.  Nu pot sa zic ca balotii de paie sunt inofensivi fata de mediu. Pentru a produce grau se folosesc combustibili fosili, fiindca graul la noi se cultiva intensiv, cu tot ceea ce implica acest procedeu (distrugerea solului, poluarea panzelor freatice si a aerului). Dar gandindu-ne la mediu,  diferenta intre baloti si polistiren de ex.  este ca balotii sunt un reziduu al industriei alimentare, deci oricum s-ar produce chiar daca nu i-am folosi la constructii, in timp ce polistirenul este un scop in sine; pe de alta parte balotii prin descompunere (cand ii arunci) devin pamant fertil pe cand polistirenul nu se descompune si nici nu stiu daca la ora actuala se poate recicla cumva.
Ok, mai sunt si alte materiale naturale: vata bazaltica (asta are si ea o industrie in spate, o cariera, alte distrugeri) , lana de oaie, materiale pe baza de canepa (hempcrete). Dar inca nu sunt disponibile la noi la un pret asa de bun.
Daca ar trebui sa import paiele din China, atunci n-as face-o. Asa e cu lana de oaie, cu canepa, care le importam, fiindca neputand sa fie folosite ca atare, e nevoie de o mica fabricuta care sa le produca. Au inceput si la noi , timid, sa le faca, dar inca nu au preturi atractive.
Asa a reusit societatea noastra sa ne induca sa asociem ideeea de "green" cu "scump". Iar daca nu e scump, atunci e saracacios, e bordeiul bunicii. Eu ma incapatanez sa fie ieftin si cool, sau mai bine zis contemporan.
Balotii de paie sunt ieftini daca nu trebuie sa ii transporti de departe.  Si sunt prisme cu care poti construi ziduri drepte, pe care ulterior sa le finisezi.
Dintre toate materialele si tehnicile de constructie mai vernaculare sau din sfera "caselor naturale" am ales constient sitemul de baloti de paie pe structura de lemn.
Daca vrei curb, organic, fara colturi, sculptural, alegi cobul sau superadobe. Daca ai foarte multa argila dar si timp la dispozitie dar vrei mai drept alegi chirpiciul (caramizi nearse). Daca esti la munte si lemnul e la indemana, alegi cordwood sau chiar faci din barne masive.
Daca vrei casa cu ziduri drepte, dar si construita mai rapid,  alegi baloti de paie, daca ii ai la indemana.
Si mai stii de ce facem din baloti de paie? Fiindca e asa o chestie mai neobisnuita in care chiar credem, si daca noi arhitectii nu o facem, ca sa dam un exemplu, atunci cine?  Noi vom fi cei care vom construi in mare parte casa si cu ocazia aceasta vom invata si multe. Noi, familia, prietenii, cu claci.  Va fi o macheta 1:1. Sigur, vom avea si oameni care stiu si au mai facut:  dulgher pentru structura de lemn, echipa la fundatii si acoperis. Dar sa infund balotii in ziduri si sa ii tencuiesc, sa fac pardoselile din argila, sa finisez baia si bucataria pe suprafetele impermeabile, sa construiesc zidurile interioare de compartimentare, sa le pictez, oh si cate si mai cate! De-abia astept!

Am ajuns la un plan care ne place cat de cat, impreuna cu arhitectul meu care a fost Fat Frumos si a rezistat eroic la toate bombanelile mele, cerintele mele, "asa nu-urile" , doar are mai multe vieti, nu?
Acum eu sunt ,multumita, el nu chiar. Dar cam asa va fi in plan casuta noastra. E 100 mp construiti .
Urmeaza sa ii facem o intrare, o sera pe sud, sa-i dam o fata prietenoasa si sa o acoperim.

CUM ADICA o casa din baloti de paie ?

Hai sa vorbim putin despre prejudecatile legate de casele din baloti de paie. O mare parte din ele se datoreaza lipsei de informatie dar si reticentei la lucruri noi si nestandardizate.

1. Focul.
   Nu putem nega ca o gramada de paie imprastiate poate lua foc foarte usor. Dar in cazul balotilor pentru constructii, paiele sunt foarte compacte si chair daca ar arde supreficial la suprafata , ele vor arde destul de greu in interior. Putem face comparatie cu o foaie de hartie care arde foarte usor, in timp ce la o carte e destul de greu sa ii dai foc. Acest risc de incendiu este in timpul costructiei, caci dupa ce zidurile din baloti vor fi acoperite cu tencuiala de argila pe ambele fete, ele vor ajunge la o rezistenta la foc de 90 de minute (a fost masurata pentru standardele australiene si germane).
2. Soarecii si rozatoarele
   Paiele nu reprezinta o sursa de mancare pentru nici un animal. Sunt un reziduu, folosit in general pentru asternut in fermele de animale mari. Ele pot deveni culcus pentru soareci daca nu au fost bine indesate locurile dintre baloti. Totusi, rozatoarele vor trebui sa treaca de o tencuiala de aproximativ 5 cm pentru a ajunge la paie, iar odata acolo ajunsi vor trebui sa roada destul de mult, la o asa densitate.
3. Rezistenta mecanica
   Trecand peste povestea celor trei purcelusi care, intre noi fie Mvorba, eu banui ca a fost scrisa pentru o mare corporatie care vindea piatra de constructii :) , exista mai multe variante de a face structura.
   Prima: structura portanta a casei este de lemn, inclusiv acoperisul va sprijini pe aceasta osatura, iar balotii sunt doar umplutura , avand si rol de contravantuire. Totusi, se stie ca odata tencuit, zidul de baloti va lucra impreuna cu structura de lemn, preluind o parte din incarcarile date de acoperis, vant, zapada .
   O a doua: zidul de baloti este el in sine portant ( deci pe el va rezema acoperisul).
   Mie imi place mai mult prima varianta fiindca putem ridica structura si acoperi, iar apoi vom inchide cu baloti de paie, evitand sa ploua pe baloti; fiindca e mai usor sa obtinem autorizatie de construire si sa gasesc un inginer de rezistenta care sa calculeze toata treaba.
4. Mucegaiul
   Exista si ideea ca balotii pot mucegai, dar daca se respecta cateva principii in timpul constructiei, ei nu vor dezvolta mucegai. Balotii va trebui sa fie uscati si pastrati uscati pe toata durata santierului dar si in timpul de folosire al casei. Ideal este sa ii cumperidirect de pe camp si sa ii transporti si depozitezi tu. Un balot odata udat, nu se mai poate usca. Totusi, in timpul tencuirii balotii se vor uda la suprafata. Tencuiala , groasa la final, (cam 5 cm) va fi aplicata in straturi. Ca principiu de aplicare : fiecare strat se aplica numai dupa ce stratul anterior s-a uscat. Materia organica din tencuiala poate face procesul de uscare a acesteia sa fie mai lent, de accea trebuie avut grija la cantitatea de materie organica. Cu experienta si cu mai multe incercari vei intelege despre ce vorbesc.
5. O sa arate ca si bordeiul bunicii, saracacioasa. Ei, nu e chiar asa, doar imaginatia poate fi o bariera la cum o sa arate. E doar un alt material de constructie, pe care il poti tencui, sau ii poti aplica fatada ventilata , cu finisaj de lemn, sau ce iti mai poate trece prin cap. Poate fi chiar foarte moderna, voi cauta cateva exemple si  le voi posta. 

Si totusi , de ce as folosi baloti de paie in loc de alt material de constructie conventional? - asta o sa va explic data viitoare;

 Intre timp eu si cu arhitectul meu ne vom mai incerca in variante pana vom gasi ceea ce vrem cu adevarat. 

CA-sa

-continuarea postului anterior-

"Life is not supposed to be easy" , cine zicea asta? Adica "viata nu e facuta ca sa fie usoara".
Aici incepe povestea cand Fat Frumos trebuie sa treaca prin tot felul de incercari pentru a ajunge la deznodamantul "si au trait fericiti pana la adanci batranete". Dar de data acesta si Cosanzeana are sabie si nu-i tocmai inchisa in turnul din castel.
Nu mai trebuie sa o cucereasca, a trecut de etapa aceasta, ci doar sa-i faca casa. Dar e tare greu cand si Cosanzeana e arhitect.
M-am trezit asta dimineata si umblam buimaca prin casa, nici nu apucasem sa deschid bine ochii ca dau de ecranul calcului. Era fisierul deschis si planul casei... schimbat. CE?
Cu o zi inainte, in timp ce culegeam via eu am inceput sa palavragesc ca ce mi-ar placea sa mai am prin casa  si care spatiu cu care s-ar potrivi. Am nevoie de un loc unde sa usuc hainele- oricat de mic, caci le stiu etala pe verticala, dar sa fie ventilat si acolo sa le pot insira, - poate chiar cuplat cu WC-ul, si ca nu-mi place planul cum e acum, caci nu e clar, are o chestie adaugata si zici ca am pus-o fiindca nu ne-am gandit la ea initial si a trebuit carpit. Si am mai zis eu vrute si nevrute, caci nu mi le mai amintesc si sigur daca ma intrebi acum o sa le zic unele exact pe dos.
Dar Fat Frumos a vrut sa imi faca pe plac (acum nu e pe primul loc rolul lui de arhitect, ci rolul in care trebuie sa treaca proba cu "casa") iar pe  principiul "Az aszony boldog, nincsen gondod"( adica "daca sotia e fericita, n-ai nici o treaba"), s-a conformat si a rezolvat tot ce trebuia. ... insa nu se pot face unele fara sa strici altele, cu alte cuvinte in orice castig este si pierdere.
No, dar mie nu mi-a placut ce am pierdut. Adica unde e canapeaua mea incalzita de fumul sobei? Ce-ai facut cu dormitorul nostru- era perfect nu trebuia sa muti nici patul, nici dulapul si unde mi-e oglinda? Ce-i cu intrarea asta? La bucatarie e bezna!
 Si asa, punct cu punct l-am ingropat pe Fat Frumos intai pana la glezna, apoi pana la genunchi , pana la brau si pana la gat. Trebuie sa ma decid daca sunt Cosanzeana sau balaurul.
Noroc ca arhitectul meu e obisnuit si cu balauri si cu beneficiari si cu ... mine.
Dar si in cazul casei, ca si in alte cazuri nu trebuie sa ia in serios tot ce zic. Deci poate ca o sa imi usuc rufele in sopron, afara (cand ploua), sau in pod, pana amenajam biroul sus. Si vreau o sera pe sud, oricum o invarte nu scapa de ea. Si casa sa fie mica. 112 mp e prea mare.
A lasat-o balta astazi, a trebuit sa isi revina, sa se dezgroape si sa isi scuture hainele de tarana.
Dar spre seara am revenit la subiect, caci am vizitat o casa pe care noi am proiectat-o si de la care am pornit cand am inceput sa ne facem si casa noastra (Acum nu mai seamana deloc).
Iar mie mi-a placut, am zis ca hai sa o lasam naibii si sa o facem pe asta... sper ca maine dimineata nu o gasesc pusa pe palnul de situatie :) . Caci totusi, nu.. e prea mare, are trei bai, mansarda dubla....

Pana acum avem vre-o  4 variante de plan. e cazul sa ne orpim si sa le studiem, sa facem un pas in spate sa vedem ce ne place si ce nu  la fiecare si sa ne stabilim prioritati. Ce e mai important si la ce se poate renunta.
Pentru mine important este:
- izolatie termica buna (=bani putini pe incalzire),
- un plan clar si simplu, cat mai putine usi si coridoare si spatii subimpartite,
- o intrare vizual generoasa direct in zona spatioasa de zi,
- o sera cu legatura din living (poate si din dormitorul nostru)
- o baie luminoasa si cu plante, cu o cada ingropata si un lavoar
- un wc mic si cat mai departe de zona de zi,
- o camara mare in care poti intra si in care va fi si frigiderul (consuma mai putin daca e intr-o camera mai rece, nu mai este la indemana ca sa il deschizi de cate ori treci pe langa el si nici nu e mare si urat  in bucatarie, nu-l mai auzi cand ii  merge motorul)
- 3 dormitoare dintre care unul al nostru si in acela sa incapa mobila de lemn masiv de nuc pe care am mostenit-o (inclusiv modulul cu oglinda, ca asa arata frumos daca e complet).
- o canapea zidita incazita cu fumul de la soba,  unde o sa torc in serile de toamna- iarna (nu la fuior, ci ca pisica).
- o scara de acces la pod exterioara pentru ca in etapa 2 o sa ne facem o mansarda pentru birou de proiectare.
Oare pentru el ce este important?
Uite variantele, zi si tu ceva.

CAsa

Ne-am luat pamant. La tara. Va canta cocsul si vor trece fazanii ulita prin fata noastra. Nu plecam din oras de tot, vom fi langa. Frecventat zilnic, caci scoala de acolo nu poate fi luata in considerare momentan ca solutie pentru fiul nostru.

Si acum? CASA. Ce poate fi mai palpitant ca doi arhitecti sa isi deseneze propria lor casa? Cum sa facem? O sa ne scoatem ochii?

Am inceput. Fac eu , las deoparte. El vine, completeaza, apoi incerc  eu ceva, nu-mi place, maine fac la loc. 

Va fi parter. Asa vreau eu. Si mai vreau sa fie mica. Caci ce conteaza mai mult este atunci cand o folosesti. De construit, o faci intr-un an, doi. Dar intretinerea, acolo doare. Cat costa incalzirea? Cat timp iti ia sa faci curat (sau si pe acesta il platesti?) Eu sigur nu. 

Nu inteleg cum Familiile cu doi copii pot trai in apartament de 4 camere in 90 mp utili, dar cand isi fac casa trebuie neaparat sa aibe 120 mp. Stiu: scara, spatiu tehnic, coridoare in plus aiurea... 

Am o ambitie: 100 mp cu tot cu ziduri. Serios? Numai ata? Dar cum incapi in ea?

 Ei, cu cap facuta, incapi perfect! 

Cate bai? Una. Cuuuum una? Da, o baie in care nu ai wc. Urasc wc-urile in bai. Nu dau bine in atmosfera placuta pe care vreau sa o am cand ma spal. Baia va fi luminoasa, cu geam mare, sa intre soarele si natura. Dar ce faci cand te dezbraci la dus si te scapa? Ce sa faci, acelasi lucru ca atunci cand te dezbraci in dormitor si te scapa. Adica te duci la WC. 

 Wc-ul va fi ca un dulap mic in care intri - dar din hol, nu din baie si treaba ta cat stai. Si va fi aerisit cu geam. Ventilatoarele, cele bune sunt prea scumpe, iar cele proaste nu-si fac treaba si pe deasupra consuma curent. La  WC nu trebuie sa fie foarte cald. 

Si doar un WC in casa? In casa, da, va mai fi unul afara, in curte pentru urgente.  Caci oricum va fi necesar cand voi lucra prin gradina, sa nu intru in casa cu noroaiele dupa mine cand e urgenta. Baietii vor fi incurajati sa  "ude" pomii. Ce nebuna de arhitecta! Dar sa stii ca daca te consideri un iubitor al naturii si ai fost la proteste pentru Rosia Montana ar fi bine ca de cate ori ai ocazia sa uzi pomii mai degraba  decat sa  strici 10 litri de apa potabila, tragand apa la WC. Este un gest mare de ecologist responsabil. 

Cate dormitoare? Trei. Cel matrimonial fara dresing, caci nu colectionam haine. De obicei am cateva preferate, restul le marit. 

Depozitare? Nici pentru aceasta nu e nevoie de camera separata. Peste tot pe unde pot amplasa un dulap, il pun. Deobicei peretii despartitori dintre camere pot deveni pentru dulapuri inzidite. E mai fain spatiul camerei cand nu ai dulap, ci doar vezi niste usi de dulap, iar restul camerei e libera, vizual aerisita. 

Bucataria, sufrageria si livingul vor fi toate impreuna. De fapt livingul inseamna o canapea si 2 fotolii. N-am nevoie de 20 mp pentru a le gazdui, nici macar de 10. Doar cand stam impreuna stam pe la bucatarie, sau la masa. 

Vatra, sau cuptorul este esential in locul acesta de zi. Acolo vom face foc cand va fi ger afara. Deja aud cum paraie lemnele de brad si le simt mirosul de rasina. Da, vatra pe care o aveau  taranii, pe care gateau si langa care doreau, aceea era un element esential.

Streasina de jur imprejur  si  prispa pe sud. Acestea iarasi vor mai fi, caci sunt functionale. Arhitectura contemporana nu m-a convins. Gesturile clare, muchile colturile, simplitatea nu sunt functionale. Costa prea mult in timp. 

Streasina in clima noastra este de nepretuit. Tine peretii uscati, atunci cand ploua.  Iar prispa pusa pe sud , sud-vest, vest aduce un confort foarte mare: vara, soarele e sus iar peretii casei nu se vor incinge, caci stau in umbra tarnatului, la fel nici soarele de la pranz nu va patrunde direct in casa. Iarna, soarele e jos si poate intra pe geam , ca sa incalzeasca, fara ca prispa s ail deranjeze. Ca sa functioneze, prispa nu va fi mai lata de 1 metru. 

Si din ce va fi casa?

Pe structura de lemn, umplutura din baloti de paie si finisata cu tencuiala de argila si var. Va avea acoperis - nu stim inca: tigla, stuf sau verde. Hopa.... 

Daca ai caciula buna si cizme solide, in care nu intra apa, nu te racesti. Asa e si cu casa:acoperis bun, executat corect, care conduce apele spre exterior, fundatie bine facuta si hidroizolatie care opreste capilaritatea.

Am atatea sa va povestesc, dar mi-e somn. Va urma