Pizza cu mazare, dovlecel, cas si ceapa

Ei,ei, dragul meu blog! De cand nu am mai scris aici! Azi insa e musai caci am mancat o cina inedita:
Bucatarul nostru, asa cum face el de cand il stiu a gatit din ce a avut, o noutate. El foaret rar citeste retete, cred ca doar cand a invatat sa faca blatul de pizza l-am vazut studiind. El gateste intuitiv si foarte rar s-a intamplat sa nu aiba o intuitie pe gustul meu:)
Aveam mazare, dovlecei, ceapa , toate cultivate de noi si aduse din gradina de la tara. Asa ca a facut un blat de pizza (reteta o gasesti aici) peste care a taiat rotocoale de ceapa, felii subtiri de dovlecel, a ras cas, a presarat boabe de mazare si patrunjel taiat. Sare, piper, si la cuptor cu el! Ai crede ca mazarea nu se face, dar sa stii ca s-a copt. Era asa de frageda, caci n-avea nici o sansa sa ramana nefacuta. L-am servit cu putin iaurt deasupra.
Delicios!

Sunt tare mandra de puiu ca a invatat la doar cei 3 ani si 4 luni ai lui sa mearga pe bicicleta fara  roti ajutatoare. Sa vezi cum radia de fericire cand a vazut ca merge singur. Multumiri multe bunicului care cu farmecul, increderea si rabdarea lui a facut posibil acest mare eveniment!

Pireu de mazare cu menta

Am fost prin piata M Viteazu sa cumpar menta si mare mi-a fost mirarea ca de-abia am gasit la o singura nana care si asa era o exceptie ca a adus fiindca cineva ii comandase si nu mai venise dupa ea. 

"Dar ce faceti cu menta, ca multa lume cauta? Io numa' ceai stiu. Am acasa, in gradina..", ma intreaba o alta nana. Cand i-am explicat ca poti sa pui in mancare, in limonada s-a uitat lung la mine, dar cu vorbe admirative "ce aroma deosebita poate sa ii dea" (nu chiar cu vorbele acetea, dar ideea conteaza.)

Orasenii acestia, ce mai inventeaza!

Eu n-am inventat nimic de data aceasta, doar am incercat o reteta de-a lui Jamie. Extrem de simpla, de efect, poate fi o garnitura ce inlocuieste banalul pireu de cartofi. Are un verde intens apetisant. Noi l-am servit ca antreu langa niste rosii taiate chic.

Pentru doua persoane : am fiert in apa cu sare o cana de mazare proaspata cu  2 cartofi medii curatati si taiati cubulete. Cand au fost fierte, am adaugat frunzele de menta putin ciopartite (Jamie nu spune sa o tai, dar eu am luat menta autohtona de la baba din gradina care era destul de ferma si pe asta nu o poti marunti cu zdrobitorul de pireu, chiar daca o fierbi). Au mai fiert 1 minut, le-am scurs in sita, le-am zdrobit ca pentru pireu si am pus cateva bucati de unt pana s-a facut o pasta eterogena moale.

Culoarea este foarte interesanta : un degradeu de verde : Menta- verde inchis, mazarea- verde intens si cartofii spre galbui, toate legate impreuna cu unt.

I-am facut surpriza bucatarului cu asa o minunatie de masa! Si laudele au fost pe masura!

Deoarece puiu este plasat la bunici, el nu a putut testa pireul. Ne e dor de el!

Supa de mazare

In gradina de la tara s-a facut mazarea. Am cules prima mana de mazare vineri seara, dupa o ploaie sanatoasa. Puiu l-a ajutat pe bucatarul nostru si la stransul pastailor, si la desfacut. Sa vezi ce incantat era cand reusea sa desfaca cate una! A inteles sa le culeaga doar pe cele bombate.
Bucatarul nostru a facut o supa de mazare foarte gustoasa. E asa de frageda mazarea proaspat culeasa! Si da un gust deosebit mancarii.
Am cultivat mazare cu putin scepticism, caci stiam ca bunica nu cultiva si credeam ca nu se face la noi in gradina (de fapt cred ca nu-i placea ei). Eu nu ma asteptam la recolta, de aceea am pus-o sub nuc, deasa, si am plivit-o numai o data. Dar cand am vazut ca plantele s-au dezvoltat, ne-a crescut inima. Intotdeauna avem surprize cu gradina aceasta!
Cum a facut supa: a calit o ceapa verde din gradina taiata marunt, a pus mazarea si niste marar proaspat tocat. A pus apa, sare si  a facut "nokkedli"- galuste de faina (a batut un ou ca pentru papara si a pus faina pana s-a facut pasta, le-a adaugat cu lingura in supa cand fierbea).
Puiu a mancat o portie inca din seara culesului :) iar noi ne-am bucurat ca i-am putut face mancare din legume chiar proaspete!

Supa de mazare uscata

Astazi asa a trecut ziua caci nici nu mi-am dat seama ca e seara deja! Numai timpul nu ingheata, oricat de frig ar fi afara!
Familia noastra mica, iarna, manca multe supe din boabe uscate : linte, fasole, mazare de diferite culori. Sunt gustoase si simplu de facut, mai groase si ne pica bine o zama calda cand venim acasa cu nasul inghetat.
Ieri bucatarul nostru a gatit supa de mazare boabe uscate. E foarte diferita ca gust si consistenta de mazarea verde congelata. Se gaseste  de cumparat in orice supermarket. A pus la fiert in 3 l de apa o jumatate de cana de mazare verde si o jumatate de cana de mazare galbena, 3 catei de usturoi zdrobiti, putina sare (caci mazarea e sarata ea), vre-o 6 boabe de coriandru zdrobit cu lama cutitului si o idee de tarhon uscat. Trebuie avut grija caci cand incepe sa fiarba fuge in foc ca si laptele; dupa primul clocot insa se mai potoleste. A fiert cam 40 de minnute. Mazarea uscata se face foarte moale cand se fierbe, nu ca cea congelata care ramane ferma cand o fierbi. La sfarsit a facut un rantas: a calit ceapa taiata marunt, a adaugat 1 lg si jumatate de faina, putina boia si cam 3 polonice din supa (pe rand). Cheia unui rantas fara cocoloase, dupa spusele bucatarului nostru este sa il amesteci cu telul si sa pui zeama fierbinte, nu apa rece peste faina calita. Trebuie sa iasa de consistenta unei smantani groase, apoi se poate turna si amensteca in oala de supa.
La sfarsit supa iese destul de groasa, s-ar putea ca astazi sa o bagi in frigider ca supa si maine o scoti ca felul 2, caci se mai infoaie. Noi o servim cu putina smantana, crutoane, ardei iute (doar bucatarul) si verdeata.
De unde avem verdeata iarna? din congelator (stiu ca este si la supermarket, dar sunt si capsuni, si ce? au oare gust?)- am pus asta toamna la congelat in pungi verdeata din gradina, inainte de ce sa vina bruma... si inca mai avem.