Cum salvezi o casă din văioagă #2

Ne-am decis să vă împărtășim  experința de șantier cu ocazia revitalizării unei case din văioagă. Cine știe, poate aveți și voi una și astfel vă ajutăm să o renovați , transformînd-o chiar în casă de locuit permanent.

Am scris aici prima parte a poveștii casei din văioagă.

Azi vorbesc despre camera din față.

Camera din față

O caracteristică a acestor case în general este  înălțimea interioară utilă cam mică față de spațiile cu care suntem acum obișnuiți. Aici erau cam 2,2 m. Proprietarul, înalt fiind, a decis să sape și să coboare nivelul final al pardoselii (noi) cu aprox. 20 cm.  De săpat a fost mai mult cam 50 cm, scoțînd pardoseala existentă din dușumele și straturile de sub ea până s-a ajuns de unde începea fundația de piatră.

Suportul pardoselii noi este un polistiren extrudat de 5 cm peste care o placă de beton slab armată. Important este ca această placa să nu fie turnată până în ziduri. S-a lăsat o distanță perimetrală de 15 cm până în zidurile exterioare. Acolo se va pune pietriș, iar peste placă dușumele din lemn. 

De ce se lasă această dinstanță și nu se toarnă placa până în zid? Pentru ca umezeala care vine din pămînt să aibe pe unde ieși (prin acastă bandă liberă, fiindcă pe restul suprafeței betonul e ca o barieră pentru vapori). Dacă nu lași această bandă liberă atunci umezeala va ajunge în ziduri și la un moment dat se va produce mucegai.

O variantă de vis pentru această pardoseală ar fi fost una din argilă. Dar aici se lucrează cu muncitori locali și se dorește ca șantierul să se finalizeze cît mai repede ca proprietarul să se poată muta în casă. Deci soluțiile pe care le alege sunt unele ancorate în realitatea cunoștințelor muncitorilor pe șantiere din Romania,  adaptate ca să fie compatibile cu casa de văioagă. Adică un var mai gasești cine să facă, dar lut ba.

Pereții au fost reparați cu tencuială de var, dar nu a fost mare nevoie de reparații (de lut nu s-a băgat nici un muncitor să facă). Apoi am amplicat zugrăveală de var alb.

Geamurile vor fi păstrate, sunt mici, duble. Un tîmplar va repara și înlocui ramele lipsă. El va prelungi și foile de uși interioare ( spre în jos, acolo unde am coborât nivelul). 

Tavanul este din scândură și grinzi de lemn vopsite maro. Cam apăsătoare culoare, vom încerca să curățăm vopseaua de ulei, iar lemnul să rămână cel natur. 

Cum salvezi o casă din văioagă - #1

 Casa din imagine reprezintă pentru unii o bijuterie, iar pentru foarte mulți alții o grămadă de moloz. 

Nu îi judec nici pe unii, nici pe ceilalți și înțeleg ambele păreri. Să o păstrezi reprezintă o adevărată provocare pentru a o aduce la nivel de casă locuibilă , să o dai jos și să faci una nouă este mai ușor dar cu siguranță mai scump,  iar simplitatea ei nu o vei mai regăsi în construcția nouă.

În satele din țara noastră există un număr infinit de astfel de construcții cu care oamenii nu știu ce să facă. Întotdeauna apare veșnica întrebare: dacă o păstrez și o renovez, cum anume trebuie să fac renovarea, cu ce materiale și cine sunt muncitorii care o să lucreze?

Voi încerca să răspund acestor întrebări în speranța că voi inspira și voi ajuta și pe alți proprietari de case bătrânești să le dea încă o șansă "grămezilor de moloz" :) 

Urmărind evoluția  șantierului casei din imagine  este un bun prilej de a da un răspuns practic la întrebarea "Cum abordăm revitalizarea caselor bătrânești?"

Copacul satului sau satul copacului?

Dacă treci prin Aiton, prin centru, nu ai cum să nu vezi un conac cam în paragină străjuit de un arbore secular. Sunt în varful unei coline, cu o vedere amplă spre împrejurimi.
Copacul acela este un frasin bătrân de mai bine de 400 de ani. Ce mai, e moșul satului.