6 octombrie 2015

Drumul

În drumul nostru de la oraș spre căsuță , spre satul nostru avem de parcurs o porțiune mai sălbatică, dar  pitorească. Sunt dealurile Clujului, și un drum șerpuind pe coamă. Urci destul de bine fără să îți dai seama, în depărtare vezi sate și câte o turlă de biserică iar sus pe vârf antene, semne ale civilizației secolului XXI. De fiecare dată ceva din acel peisaj mă fascinează, iar gropile și faptul că nu este drumul asfaltat râmân ca o bombăneală , o rămășiță de orășean care se sperie de un drum neasfaltat.
Pe noi de mult nu ne mai sperie drumurile rele. Char după ce ne-am luat mașină, cam de 6 ani umblăm pe toate coclaurile de prin zona Clujului și am patinat pe serpentine în noroi, drumuri cu șanțuri adânci săpate de ape, iar mașina a rezistat eroic. și nu este de teren, doar are garda la sol înaltă.
Azi mergeam spre șantier și ne-am oprit cu un sat înainte la o curte unde  tocmai au terminat de demolat o casă. Îmi făceau cu ochiul țiglele de coamă pe are le-am tot căutat. Am întrebat dacă i le mai trebuie și a zis că pot să le iau. Ei, ce noroc! Cele mai iefrine țigel pe care le-am găsit în comerț au fst 10 lei bucata. Ne trebuie cam 20 de buc. , deci ar fi fost 200 de lei să le iau noi. La magazinele mari am găsit pe la 35 de leibucata.No zi și tu, nu-i de mirare că alegelumea să își facă acoperiș de tablă!
Și așa am făcut rost de țigla de coamă. Moca.
Și tot nu v-am spus ce m-a încântat de data aceasta pe drum: brândușelede toamnă și cei doi iepuri care au sărit in zig-zag în fața mașinii, de mi-era frică că îi călcăm.
Cu alte ocazii am văzut ba o vulpe, ba fazani, ulii sau șoim care făceau ture prin văzduh, coțofene, pupăză. Și așa, cu puțină melancolie și nostalgie, în momentele acelea de încântare îmi puneam o dorință adânc în suflet :"Sper să nu se asfalteze drumul acesta".... ei, dar nici eu nu știu cum e mai bine, să ne opunem progresului și să fim prieten cu natura, sau să ne dorim o viață mai confortabilă și progres pentru sat? Căci un drum asfaltat direct spre oraș înseamnă atobuz, deci mai multe șanse pentru săteni să aibă un loc de muncă la oraș, mai mulți bani în sat... adică știi tu.... pitoresc e iepurele care sare de colo colo, dar când nu ai cu ce bani să îți plătești curentul și copilul nu-și poate face lecțiile în noiembrie,  mai degrabă alegi sfântul asfalt.
Dar mai este până se va schimba ceva radical.

P.S. Nu uitați, sâmbăta e nevoie de ajutorul vostru la clacă !


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu