Iar cum aici nu vorbim despre cum nu se face o mancare, va voi povesti de rosiile uscate din tomna aceasta. Adevarul este ca la un moment dat, dupa ce weekend upa weekend consttam ca iar avem rosii pentru bulion si trebuiau fierte, catre sfarsitul verii ni s-a cam acrit de aceasta activitate si ultima tura de rosii in exces am pus-o la uscat. Cum? Taiate in 2, o idee sarate, puse pe tavi, la soare . Era soare puternic inca la inceputul lui septembrie. Seara le aduceam in casa , sa nu prinda umezeala peste noapte. Si asa au stat cam 2-3 zile in soare dupa care a venit ploaia si a trebuit sa le bagam la cuptor (la foc mic, cu usa de la aragaz semideschisa). Apoi le-a bagat la congelator caci a doua zi plecam in vacanta si nic ulei de masline nu aveam. Altfel, le-am fi pus in borcane cu ulei de masline. Din aceasta aventura au iesit niste rosii delicioase, noi le-am mancat cu paste si au un gust mult mai intens, mai concentrat.
Un alt experiment care iar s-a intrerupt de plecarea noastra este painea cu maia. La capitolul acesta ... mai trebuie sa studiem si sa incercam (noi.. cum sa il ambitionam pe bucatarul nostru), iar el, cum sa o faca mai reusita. Painea cu maia ne placea proaspata.. dar deja a doua zi era prea tare pentru puiu.
Oricum, fara numeroase rateuri, nu mai invatam nimic nou.
Uite in schimb ce frumos arata painea (cu drojdie e bere) pe care a facut-o ieri bucatarul nostru- e cu fundul in sus si se vede pe fund foaia de varza pe care o pune de obicei in forma de copt.
Bravo pentru experimentul cu rosiile, eu inca nu m-am incumetat si a trecut si vara asta .... dar la anu' tot fac! :)
RăspundețiȘtergereImi pare bine ca experimentati painea cu maia. Ce e ciudat e ca de obicei, aceasta tine proaspata mult mai mult decat cea de drojdie. Pe a noastra poti sa o mananci si dupa o saptamana. Dar trebuie pusa mai multa apa decat la o paine obisnuita.
RăspundețiȘtergereMda asa stiam si eu si ne-am tot mirat ca ce so fi intamplat? cu drojdia de bere e tac pac, cu maia, e alta "Liga" aci tre' musai sa faci un pic de ucenicie. Dar nu am renuntat de tot..ci doar partial. Daca e mai multa apa atunci aluatul nu se lipeste de mana? SIngura mea amintire din copilarie legat de paine cand ma lasa bunica sa imi bag si eu mana aluat -sa o lucrez- si tin minte cum spunea atata trebe framantat pana nu se mai lipeste de mana. Dar nu mai tin minte exact toata procedura ca si ea folosea un fel de maia...dar asta era mai mult o bila de aluat din aluatul anterior si pastrat in vasul cu faina. si cu asta incepea procesul. DIn pacate nu mai tine minte cum facea... ca am intrebato! eh ce mai keep practice :)
RăspundețiȘtergereDaca stii ce sa-i faci la alutaul ala cu multa apa, nu se lipeste deloc.
RăspundețiȘtergere" Maiaua " din aluat vechi e ok, dar in timp isi pierde calitatile, se " dilueaza "
Dar nu stiu .... :( de aia am zis ca trebe neaparat sa fac(i) niste "scoala" la capitolul painii cu maia.
RăspundețiȘtergere