O plimbare pe Mures in sus - episodul II

Oare ce-a fost in capul Grofului ( de fapt brigadierul lui Rákoczi Ferenc al II-lea - pe nume Pekri Lőrinc) sa isi faca casa intr-un sat la capat de drum? Din Ozd drumul nu mai merge nicaieri , decat pe dealuri, la hotar. A fost usor sa ne dam seama ca este un sat maghiar. Cum ne-am dat jos din masina , un copil de vre-o 7 ani venea catre noi si tara dupa el o plasa cu o sticla in ea (pesemne fusese dupa lapte). Cand a ajuns in dreptul nostru ne-a trantit un "csokom"(csokolom), adica un fel de "sarna". Soarele era spre apus si dadea catre castel o lumina calda rosiatica. Am urcat drumul pana la poarta incintei unde scria bine ai venit pe maghiara si pe engleza :), dar accesul interzis si pe romaneste :)). M-am distrat copios. Portile erau deschise larg dar ne era frica de eventualitatea existentei unor caini care apara proprietatea.

La cateva case mai incolo ne-am imprietenit cu o babuta care ne-a explicat ca nu sunt caini decat "jos, la barbatii din vale". Am zis, bine, ma risc. Ne-am luat inima in dinti si tiptil-tiptil ne-am apropiat de caste, lasand in urma semnul "accesul interzis". Ce era asa de important sa ma duc pana acolo? nu intelegea bucatarul nostru (care era la 5 pasi in urma). Era crucial sa ajung pana langa castel ca sa vad privelistea pe care o avea groful de exact acolo unde si-a pus casa. Ca sa inteleg de ce este acolo casa. De jos imi imaginam ca are o priveliste frumoasa, dar cand am ajuns langa ea, am vazut-o. De acolo se vedea tot satul, se vedea drumul care venea spre sat inca de departe si se vedeau dealurile de vis-a-vis. Si am inteles de ce groful nu vroia sa stea in centrul Clujului(de exemplu). Pentru ca orasul are mahalale, e mizer, plin de boli si cersetori. Pentru ca pamanturile lui sunt acolo, oamenii lui sunt acolo, banii lui sunt acolo, la capat de drum.

Am avut parte de privelistea deosebita cam 10 secunde caci din vale venea hotarat.. catelul negru si curios. Am zbughit-o cu bucatarul nostru afara de pe proprietate.
Iesirea de pe proprietate dadea catre biserica, evident, centrul satului. Un turn zvelt, elegant, cu elemente decorative urbane, si chiar si ceas, spre deosebire de cea din satul anterior, care era mai rudimentara, mai rustica.